Redare

Timp, armonie si iubire,
Ca un copil in parul tau jucandu-ma,
Imi redai libertatea de a spune: "Crede-ma!".

Ultimul zid, ultima durere,
Au fost daramate, dezradacinate
De catre a ta putere.

Mi-ai transformat ultima carare
In ceea ce altii nu au putut niciodata,
In ceea ce eu numesc.. speranta.

In ceea ce cred si ceea ce iubesc acum,
De ieri, de azi si de maine
Din ziua in care te-am cunoscut pe tine.

Iata-ma.. copil din nou,
Iata-ma.. inca inocenta
Iata-ma.. din nou..

LASA-ma pe mine sa decid
Ce ma face pe mine LASA,
LASA-ma sa ma sinucid
LASA sa ma fac spuma.

LASA ca de obicei,
Si LASA ca intotdeauna,
Sa ma fac praf si pulbere,
Lasa.. sa ma transform
Sa pot fi cu tine.

Stiam


Stiam ca din clipa in care vei zari
Vei zari infinitul
Nu vei mai putea simti
Decat rasaritul

Stiam si te-am lasat
Te-am lasat fara sa imi dau seama
Prada intunericului din mine
Iar acum.. ma pedepsesc degeaba..

Stiam ca nu
Stiam ca da..
Stiam ca te voi iubi..
Stiam ca nu voi putea..
Stiam ca voi muri incet la fiecare intristare de-a ta
Stiam ca voi fi fericita la fiecare privire si atingere
Stiam ca nu voi putea..
Si stiam ca asa ..
Ca asa...
........

Te iubesc..

Ploaia... mi-e dor de ea.
Stropii cei puri si limpezi
Cu repezime imi cuprind corpul
.. Oh! Asa imi gasesc linistea.

Lac, mare, ocean
Ma rapesc din ezitare
Lacrimi amare, ganduri distrugatoare.
Pana la moarte.

Distruge-ma, topindu-ma
Cu lacrimile tale limpezi
Atat de fierbinti,
Pana ajung roua printre stele.

Nu ma vor nici ele..

Tot tu

Aici, acolo.. in orizonturi infinite,
Gasesti intr-un final ceea ce-ai cautat, dorit,
Ce ai visat demult.

Prin nenumarate ganduri cautai,
Prin mii de soapte te pierdeai,
Acum te afunzi, te ingropi si cu placere mori subit,
In ceea ce demult, tu ti-ai dorit.

Gasirea te transforma,
Te ajuta,
Sa scapi din negura prezenta
Soaptele si nebunia sa dispara
Lumina sa apara.

Simti din nou
Vantul, adierea..
Mangaierea soarelui,
A frunzelor inmiresmate,
Intarziata toamna.

Si totul datorita tie

Eliberare


Raze completate de ceea ce dispare,
Ganduri penetrate de ceva ce nu apare,
Nu exista si nu va exista.

Inima-mi inflorita, neprihanita,
In sfarsit, descatusata,
Din lanturile unei masti,
Adanc intruchipata.

Gandirea mi-o acaparezi,
Trupul sa vibreze realizezi,
Unde ale dorului, unde ale iubirii,
Trec impreuna cu fiorii tacerii, unde ale fericirii.
Toate trec prin mine.

Descatusata, in sfarsit,
Eliberata, intr-un final,
De masca intruchipata.

Iata-ma iarasi, la capatul rabadarii,
La capatul tolerantei, la capatul asteptarii.
La capatul culoarului dar la inceputul tunelului.

Lumea mea, o lume facuta tandari,
Zdrobita dar totusi.. atat de fericita.
Lumea mea, o lume in cioburi,
Cazuta in adancuri.