sâmbătă, 20 martie 2010




Mica nebunie, ma ascund printre zambete
Ma ascund printre soapte
Crezand ca pot ajunge la tine.


Ma mint mereu,
Ca a unui copil pur
Inima-mi bate.


Eu, cea demult otravita
Cea demult omorata.
Copil din nou.


Miezul noptii..
Stelele, parca prabusesc cerul
Fuzionand astfel cu pamantul.


Nu e de ajuns.
Intunecata noapte
Omoara ultima stea, care inca mai ardea.


Ploua.. Iar asta ma face fericita
Stelele capata viata
Iar calda ploaie mangaie totul cu a ei iubire.


Calda.. cu tot ceea ce o inconjoara
Suava si tandra cu florile de mai
Umila cu nebuna noapte.


Iertatoare, nedistrugatoare
Datatoare de viata
Imblanzeste totul.. chiar si pe mine.


Pamantul fuzionand din nou cu cerul..

Niciun comentariu: